Statul român s-a angajat să vândă 20% din Complexul Energetic Oltenia până la 31 decembrie 2026, se arată în Planul de Restructurare a Complexului Energetic Oltenia, aprobat de Comisia Europeană la finele lunii ianuarie și publicat luni pe site-ul Comisiei.
Investigația derulată de Comisia Europeană referitoare la planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia va mai dura câteva luni, însă statul român va ajuta compania să achiziționeze certificatele de emisii până la finele lunii aprilie fără penalități, a declarat, pentru Agerpres, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, confirmand o informație prezentată anterior de Profit.ro.
În februarie anul trecut, CE Oltenia a primit un ajutor de stat de salvare constând într-un credit de 1,2 miliarde lei acordat de MFP. Nu s-a pus nici un moment problema rambursării creditului, astfel că, potrivit legislației europene și naționale, Complexul a elaborat un plan de restructurare și decarbonare a activității, care însă a stârnit nemulțumirea autorităților de la Bruxelles.
Legislația UE prevede că o companie beneficiară de ajutor de stat de salvare trebuie să aibă o contribuție proprie semnificativă la acoperirea costurilor sale de restructurare pentru ca ajutorul să fie declarat compatibil, iar în cazul Complexului Energetic Oltenia, această contribuție se ridică la doar circa 200 milioane euro, dintr-un total estimat de 3,5 miliarde euro, arată Comisia Europeană în decizia sa de luna trecută de a deschide o investigație aprofundată asupra planului de restructurare și decarbonare prezentat de companie.
Comisia Europeană a anunțat că a deschis o "investigație aprofundată" pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autoritățile române producătorului de energie pe bază de cărbune controlat de statul român Complexul Energetic Oltenia SA sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate. Cea mai recentă decizie a Bruxelles-ului după o astfel investigație a venit după mai bine de un an de la declanșarea formală a anchetei, în timp ce CE Oltenia trebuie să plătească în maximum 3 luni certificatele CO2 aferente producției pe anul trecut, al căror cost ar putea depăși 300 milioane euro.
Comisia Europeană a anunțat că a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autoritățile române Complexului Energetic Oltenia sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate. Planul de restructurare al CE Oltenia prevede un sprijin de aproximativ 2 miliarde euro (9,93 miliarde lei), din care 1,33 miliarde euro (6,48 miliarde lei) reprezintă sprijin public din partea statului român, sub formă de granturi și de împrumuturi.
Notificarea ajutorului de stat acordat Complexului Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, a fost înregistrată formal la Comisia Europeană, aceasta fiind o etapă importantă a procesului de aprobare a Planului de Restructurare, al cărui cost prevăzut a se derula în perioada 2021 – 2025 este de aproximativ 3,5 miliarde de euro.
Toți cei peste 12.000 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia vor intra în șomaj tehnic, dar pe rând, prin rotație, pentru o perioadă de 17 zile.
Comisia Europeană a avizat planul Guvernului privind acordarea unui împrumut de 251 milioane de euro (1,2 miliarde lei) Complexului Energetic (CE) Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, aflat în dificultate financiară.
Ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat că ministerul nu a agreat formula după care Comisia Europeană a calculat necesitatea ca România să își majoreze ținta de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate prevăzută de proiectul de Plan Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 și chiar a ironizat "limbajul de lemn" utilizat de Comisie în acest sector de activitate.
Autoritățile de la Bruxelles intenționează să limiteze aria de acoperire a așa-numitelor "mecanisme de capacitate", prin care producătorii de energie electrică sunt plătiți nu pentru energia pe care o livrează în sistem, ci pentru faptul că își mențin unitățile de producție în stare de disponibilitate, pentru a putea livra în caz de nevoie, cum ar fi momentele de vârf de consum din iernile grele.
În ultimul an și jumătate, s-a pus de două ori problema ca Guvernul să atace în justiția europeană acte normative de mediu ale Bruxelles-ului cu impact negativ asupra industriei energetice. De fiecare dată, Executivul de la București a decis să rămână pasiv. Cel mai recent s-a întâmplat acest lucru la finalul anului trecut, pe finalul mandatului fostului premier Mihai Tudose, în plin conflict politic între acesta și liderul PSD Liviu Dragnea.